De la drumetie la rulota

Inainte sa fi existat rulota, am cochetat cu calatoritul de tip concedii cu parintii, practica de specialitate cu facultatea,  drumetie, dormit la cort sau in masina.

Nu am banuit macar, ca ma voi indragosti iremediabil de libertatea de miscare, de explorare si de experimentare, pe care ti-o ofera rulota.

Dragostea de calatorit a inceput in facultate, cand proaspat zburata din cuib, am fost nevoita sa cunosc lumea doar prin ochii mei si sa calatoresc, altfel decat in sanul familiei.

Am inlocuit iute calatoritul de tip “concediu cu familia” cu cel de tip ”practica de specialitate“(o calatorie in grup organizat, in detaliu programata, cu itinerarii bine-stabilite si cu ore de respectat, cu riguruozitate) datorita profesorilor si a facultatii de domeniu.

Mi-a fost mai usor decat as fi crezut sa renunt la bagaje gigantice, cu acareturi si accesorii fara utilitate.

Ce e drept, m-au ajutat si comentariile unor colegi de facultate si a unor domni care conduceau autocarele cu care ne deplasam, care pe atunci imi pareau a fi rautacioase… pana la urma, domnii de care va ziceam, nu gresisera cu nimic, pentru a fi impovarati cu caratul si ridicatul zilnic, a ceea ce eu numeam „troller echipat doar cu strictul necesar”.

Imi amintesc si acum replicile de genul: „Atentie vine dulapul!” sau „Domnisoara, ai si fierul de calcat acolo?”, pe care le auzeam cand ceilalti erau nevoiti sa ma ajute… insa fara doar si poate, singura nu m-as fi descurcat.
De la asta pana la drumetii pe munte, cu ghiozdanul echipat doar cu provizii, materiale de prim ajutor si o pelerina de ploaie, nu a fost decat un singur pas.

Tot de inca un singur pas a fost nevoie si pana cand am inceput sa inteleg si sa iubesc profund, natura.

Am devenit rapid fana Birdwatching, Skywatching si in cele din urma, “Naturawaching”.

O vreme am mers cu cortul si incepuse sa ne placa, mai putin pe timp de furtuna, cu fenomene orajoase, cum s-a intamplat la Gura Portitei …ce intamplare intensa am trait acolo!!

Am dormit si in masina, la -10°, pentru o jumatate din noaptea dintre ani, in parcarea Citadellei din centrul Budapestei. Intamplarea s-a produs din cauza marjei prea mari de intarziere pe care ne-am luat-o, pentru acea calatorie. Cine s-ar fi gandit ca in seara de revelion, drumurile vor fi goale si ca vom trece prin vama, ca fluiernad?? Toate astea ne-au facut sa ajungem la destinatie mult mai repede decat am calculat!! Pe cat de frig, pe atat de frumos a fost…

Caliti de experientele anterioare, ne-a trecut prin cap sa adaptam masina cu ladite de plastic, peste care am pus o saltea gonflabila si paturi, pentru a avea un somn mai de calitate, atunci cand am petrecut weekenduri in diferite locuri din tara.

“Cazati in masina”, am stat pe timp de vara, la mare, in Vama Veche(unde mai fusesem cu cortul), visand ca intr-o zi ne vom intoarce cu rulota mult dorita. Ne-am vazut visul indeplinit, intr-o calduroasa luna de octombrie (vezi articolul Visul de la malul marii, cu Jurnal de rulota ).

Astazi, calatorim cu rulota(CUB-ul nostru).

 

 

Este de departe cel mai frumos si comod mod de a calatori pentru noi, cu casuta in spinare, bucurandu-ne de fiecare clipa care trece diferit. La rulota timpul e mai prietenos si privitul naturii il poti ridica la rang de arta.

Nu ne mai ramane decat sa visam si sa indraznim sa ne dorim calatorii cat mai multe si trairi cat mai frumoase, cu Jurnalul de rulota.

Ps: Inca mai purtam corturile cu noi in masina, pentru ca ne amintesc cu drag, de inceputurile acestei noi lumi.

#Jurnalderulota