La Magia baloanelor am descoperit avantajul de a merge la evenimente cu rulota.
La Magia Baloanelor am ajuns ca prin magie, sambata dupa-amiaza.
Ne doream inca de acum 2 ani sa vedem baloanele cu aer cald, ca despre ele e vorba, insa in trecut nu am reusit sa ne sincronizam cu momentul lor de zbor.
De fiecare data, am plecat acasa suparati fara umbra de balon, neintelegand cum stau lucrurile, la fel ca pasagerii unui avion caruia i se amana zborul, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile.
Dar informandu-ne putin, am aflat mai multe detalii(click aici), care ulterior s-au confirmat.
Auzind de spectacol pe facebook, ne-am gandit ca am avea mai multe sanse sa surprindem zborul unui balon, daca ramanem peste noapte cu rulota, in parcarea amenajata pentru acest eveniment(off-camping).
Mereu mi-am dorit sa vad magia baloanelor, dar nu mi-am imaginat ca ar putea fi atat de greu de descris in cuvinte. Asadar, daca voi folosi cuvinte stangace sau daca voi face abuz de cuvintele “magie” si “baloane”, va rog sa imi dati crezare.
Cand am ajuns sambata la Razboieni(judetul Iasi) cu rulota, aveam locul deja “rezervat”. Inainte noastra au ajuns alti rulotisti, oameni frumosi, cu pasiunea aceasta inradacinata adanc in suflet.
Cu familia B6(cum au dorit ei sa le spunem), ne-am imprietenit cu ceva timp in urma, pe facebook si acum am avut ocazia sa ne cunoastem si in real. Ei ne-au tinut loc in “curtea lor”, pentru ca au ajuns primii. Ne-au invitat pe terasa autorulotei lor, am facut gratar impreuna si ne-au molipsit de viata, de zambete si joc impreuna, cu cele 4 minuni ale lor.
Sambata seara, pe la ora 21, in timp ce jucam cu totii un joc, resemnati ca vremea nu a tinut cu noi si cu baloanele, s-a auzit o voce din vecini:
-
Balonul, uitati balonul!
Am iesit de sub marchiza autorulotei si nu stiam incotro sa privesc.
Am cautat balonul cu privirea, uitandu-ma catre apus, cand deodata ceva imi statea in calea ochilor. Era el, o parte din motivul pentru care ne aflam aici, un gigant in ultimele raze de soare…Un balon rosu ce facea apusul si mai rosu…
A fost acolo inca de cand m-am ridicat de pe scaun, insa mintea mea cel mai probabil, nu l-a putut recunoaste.
Impreuna cu familia B6, vecinii nostrii de rulota, am parasit in fuga locul de campare. Cu cat ne apropiam de el, uriasul devenea tot mai mare.
El statea tantos in mijlocul campului, demn sa fie admirat.
Nu a durat mult timp pana cand balaurul rosu cu pieptul scos inainte, a inceput sa scoata flacari. Zgomotul flacarilor m-a facut sa tresar aproape la fel de tare, ca zgomotul unor motoare puternice.
Inca putin timp si Balonozaurul a inceput sa se inalte in apus, sub privirile curiosilor, luand doritori in zborul captiv, de seara.
Am tras ultimele poze cu Balonozaurul in lumina lunii si ne-am retras la rulota, cu gandul la ascensiunea in masa de a doua zi, desigur moment dependent de vreme.
Duminica ne-am trezit dis-de-dimineata, in jur de ora 6, cand soarele incepea sa destrame perdeaua de nori. Vremea era extrem de frumoasa, cu un calm ce rareori era deranjat de cate o adiere de vant. Era atmosfera perfecta pentru a face magie, cu baloane. Puzderie de oameni harnici compuneau echipajele magice. Acestia alergau de ici-colo, punand la punct ultimele detalii, pentru magicul moment, care era tot mai aproape.
In scurt timp o multime de baloane viu-colorate, au fost intinse pe sol pentru a fi lansate.
Imediat dupa, rand pe rand, a inceput sa se inalte cate un balon.
Culorile de pe sol s-au mutat in aer, animand cerul asemenea curcubeelor.
Am ramas muti in fata frumusetii dinaintea noastra… si am ramas pe loc, urmarind baloanele cu aer cald, mai bine de 1 ora.
Cand s-au indepartat mai tare, am fugit la rulota si le-am mai urmarit o vreme de pe geam, cum calatoresc spre departari.
In concluzie, ei au promis magie cu baloane, am asteptat si am primit magie!
No Comments