• Mail :   contact @ jurnalderulota.ro
Menu

Despre el, conducatorul rulotei si conducatorul inimii mele

Pana acum, nu am povestit despre conducatorul rulotei care coincidenta sau nu, este si conducatorul inimii mele.

Desi v-am facut cunostinta cu el in primul articol din Jurnal de rulota si stiti si despre visul pe care l-am trait impreuna la malul marii, nu l-am descris niciodata pe indelete si nici nu am vorbit despre sentimentele ce ma leaga de el.

Despre ce simte el pentru mine va poate spune chiar el, pentru ca e un om liber si are dreptul sa o faca. Eu una nu tin neaparat, pentru ca unele sentimente sunt atat de puternice incat nu se pot exprima in cuvinte.

Aceasta fila a Jurnalului de rulota, e despre el. Acelasi baiat ce mi-a furat inima si imi ocupa gandurile, inca de pe vremea liceului.

Un suflet mare, ascuns intr-un fizic de netrecut cu vederea.

Un om a carui bunatate ii sta ascunsa si astazi, sub chipul dulce de copil.

E persoana care mi-a adus cele mai mari provocari in viata si care m-a facut sa ma intorc adesea catre mine si sa ma cunosc din ce in ce mai bine.

Bog e intr-o continua miscare si schimbare. Intotdeauna da dovada de o adaptabilitate supraomeneasca.

El da curaj viselor mele.

E cel care imi imprieteneste Eul bun cu Eul rau. Cel care m-a invatat sa privesc oamenii cu iubire…chiar si pe “cei rai”… desi consider eticheta aceasta prea dura, pentru ca astazi, mai mult ca ieri, cred ca nu exista oameni rai, ci oameni care nu sunt constienti de iubirea ce zace in ei.

Da! Noi oamenii, vrem-nu vrem, suntem iubire chiar si cand ne incearca sentimente contrare. In acele momente, incercam de fapt sa ne convingem pe noi insine, ca suntem duri si ca suntem altceva decat iubire.

Dar sa revin la el, conducatorul inimii mele, care este si conducatorul rulotei.

Visul de a avea o rulota, ii apartine si automat a devenit si visul meu. Zilele si lunile petrecute on-line, in cautarea rulotei, s-au strans in ani…2 ani mai exact.

Rabdarea si calmul caracteristice lui, m-au facut sa inteleg ca lucru acesta nu-i de saga si ca trebuie sa incepem sa agonisim, cat mai curand.

Am strans, am strans, am strans, dar suma finala era tot mai departe de a fi adunata. Proportional cu banii crestea si dorinta noastra de a avea mai repede o rulota. Am inceput sa facem ”mici sacrificii”, cum a fost in cazul calatoriilor, pe care nu le-am anulat, dar am inceput sa dormim in masina si sa cheltuim mai putin.

Toate astea pana intr-o seara de august, cand ne pregateam de culcare si am auzit vocea lui, din fata monitorului: “ –Am gasit rulota noastra. Mergem sa o luam!

La ora 22:30, nu cred ca se gandeste cineva ca ar putea sa se invoiasca de la serviciu pentru a doua zi, pentru a pleca in implinirea visului, precum Don Quijote in cucerirea morilor de vant. Am pornit fara sa stim daca e doar o iluzie a zilelor noastre, care ascunde vreo incercare de pacaleala, a vreunui “mic intreprinzator”.

Cu putin mai mult curaj si cu 2 sefi mai mult decat intelegatori, am plecat la drumul la al carui capat am intalnit oameni frumosi si deschisi, care ne-au pus in fata, rulota noastra.

Drumul catre casa, cu C.U.B.-ul in spate, a fost ametitor. Doar Raluca, “nasa rulotei”, ne mai trezea din cand in cand la realitate, cu aceeasi intrebare: “De ce nu va bucurati?”. Ma uitam in ochii ei si citeam bucuria noastra, pentru ca noi nu puteam realiza ca asteptarea a luat sfarsit.

Oglinzile laterale ne ofereau imaginea mult visata.

Bog, pe langa multe alte calitati, are si deprinderi foarte bune in ale sofatului. Cu putin indemn din partea parintilor, a condus tot felul de masini si a tractat tot felul de remorcute. Cu el la volan, stiu ca rulota noastra e pe maini bune. Tot el face sa para, ca datul in marsarrier si intoarcerea ansamblului (masina+rulota) pe drumuri inguste, o poate face orisicine…dar nu e asa.

Bog, inafara ca ne duce rulota si imi conduce inima, mai conduce si Jurnal de rulota, in locuri numai bune de experimentat.

As putea scrie la nesfarsit pe acest subiect, dar mi-e teama ca voi avea nevoie de mai multe jurnale. Lucrul acesta este imposibil, avand in vedere ca Jurnal de rulota este unicul jurnal din viata noastra.

 

Ajutati-ne sa ne facem cunoscuti!

6 Comments

  • Marcela

    Sa fiti fericiti!

    ianuarie 4, 2018 - 9:39 am Reply
    • Cezara

      Multumim mult, la fel!!

      ianuarie 6, 2018 - 11:10 am Reply
  • Ce sarbatorim de 1 Martie? - Jurnal de rulota

    […] ceva timp in urma, la fiecare 1 martie, cumparam cadouri pentru EL. Anii au trecut si treptat, cadoul a fost inlocuit de martisorul cu siret alb-rosu, […]

    martie 12, 2018 - 1:52 pm Reply
  • Cu rulota off camping, fara voie, la Vatra Dornei si la Colibita - Jurnal de rulota

    […] tinut sa tragem neaparat in camping din doua motive: in primul rand ca el, conducatorul rulotei, avea de lucrat tot weekendul pentru serviciu si in al doilea rand pentru ca ne-am propus sa […]

    mai 17, 2018 - 8:09 am Reply
  • Alina

    Cat de frumos grăiești😍.
    ……si la mai multe plimbări cu CUB 😘

    mai 17, 2018 - 12:27 pm Reply
    • Cezara

      Oh, multumesc! La fel si tie iti doresc! :*

      mai 17, 2018 - 2:35 pm Reply

Leave A Comment

Your email address will not be published.

Imprastie fila de jurnal!