Am ramas fara job. Ce fac acum?

La fel ca in orice jurnal in care se consemneaza momente de netrecut cu vederea, in Jurnal de rulota se scriu si intamplari mai putin ideale, ca momentul in care am ramas fara job.

Noi nu avem o viata perfecta si oricum termenul acesta imi zgarie simturile.

Noi avem o viata potrivita noua, cu momente imperfecte carora incercam sa le facem fata si de ce nu, pe care incercam sa le transformam in ceva frumos.

Un moment imperfect am trait in urma cu mai bine de o saptamana, cand am ramas fara job.

Putin mai conteaza acum, ca mi s-a intamplat lucrul acesta din cauza ca am decis sa plec la un nou job, din dorinta de a evolua profesional si pentru ca am fost tentata de anumite beneficii si promisiuni.
Am lasat in urma un job ok, cu oameni frumosi si cu un mediu de lucru placut, la care daca ma gandesc apar regretele(lucru firesc). Insa cum atitudinea aceasta nu ma ajuta, prefer sa gandesc pozitiv si sa ma focusez pe cautarea solutiilor.

Cel mai important este ca, o data cu acest eveniment, am dat piept cu una din cele mai mari frici ale mele: frica de a ramane fara job.

Frica de a ramane fara job

Este o frica fireasca, care m-a chinuit inca dinainte sa intru in campul muncii, din cauza faptului ca din copilarie am auzit discutiile oamenilor mari pe tema aceasta si cum se incurajau ei, „sa tina ca cu dintii, de locul de munca”.
Da, fricile sunt normale si conform teoriilor evolutioniste, intr-o oarecare masura, ele sunt constructive.

Frica ne tine departe de pericol.
Un profesor de-al meu ne-a spus: „Daca aborigenilor nu le-ar fi fost frica de serpi, nu s-ar fi ferit de ei, si atunci specia noastra nu s-ar fi perpetuat”.

Insa, frica negestionata la timp, ne induce o stare de alerta in psihic si in corp si duce la esec si chiar la imbolnavirea fizica.

Nu neg ca in primele doua zile, m-am consumat cu tot felul de ganduri. Nu e usor ca o persoana care a mers in ultimii 6 ani, zilnic la job(intr-o vreme chiar 2 job-uri, unul full time si altul part-time), sa fie nevoita sa invete cum sa-si administreze timpul liber si fricile venite la pachet, cu episodul acesta.

In primul rand am incercat sa accept ideea si sa trec peste intrebarea: „Ce le voi spune oamenilor cand ma vor intreba cu ce ma ocup?”.

Daca cu ceva timp in urma, mi-ar fi fost rusine de raspunsul la aceasta intrebare, astazi pot spune oricui ca da, AM RAMAS FARA JOB sau ca SUNT JOBLESS(cum imi place mai nou sa spun).
Am ramas insa cu o mare dorinta de munca si de dezvoltare profesionala. Am pofta de viata si de calatorit.
Mai mult, vreau sa impartasesc din aceasta experienta si altor persoane, care se afla in aceeasi situatie sau care au aceleasi frici.

Apoi, a mai aparut o intrebare din exterior: „De ce nu ai vrut sa ramai in continuare la job, sa-ti cauti intai un alt loc de munca si abia apoi sa pleci?”.

Am privit dincolo de aceasta intrebare si am realizat ca in spatele ei sta ascunsa empatia celor care mi-au adresat-o.
Raspunsul l-am aflat inca din ultima zi la noul job, cand i-am trimis sotului un mesaj prin care l-am intrebat scurt: „te superi daca astazi imi dau demisia?”.

Acela a fost momentul in care am simtit ca sunt corecta fata de mine si de ce nu, fata de angajator, avand in vedere ca noul job nu mi se potrivea, nu era conform asteptarilor si cel mai probabil, randamentul meu ar fi fost pe masura, daca as fi continuat.

Mai mult decat atat, abilitatile dobandite pana acum, s-ar fi atrofiat si o data cu ele si stima mea de sine. Pentru ca daca nu te simti in locul potrivit, nu ai cum sa te dezvolti, pe niciun plan.

Consider ca a fi corect fata de tine, a te evalua obiectiv si a tine cont de nevoile tale, este un fel de datorie cu care ne nastem.

O alta datorie din punctul meu de vedere, este sa aplici aceeasi corectitudine si fata de ceilalti si de mediul care te inconjoara, respectiv mediul de lucru, in cazul de fata.

Nu am sa neg faptul ca zilele acestea cat am stat acasa, au aparut stari de anxietate(las aici un link cu detalii despre acest subiect si despre cum pot fi inlaturate aceste stari).

La mine, starile au fost generate de diminuarea bugetului propriu, de gandul ca m-as putea confrunta cu situatii similare in cautarea noului loc de munca, de imposibilitatea de a face previziuni asupra perioadei ce urmeaza.

In ciuda acestor reactii automate, generate de stres, haideti sa vedem:

Ce poti face cand ramai fara job?

1)Trage aer adanc in piept, constientizeaza situatia si focuseaza-te pe solutii.

2)Relaxeaza-te pentru a putea vedea noile oportunitati.

3)Priveste pozitiv lucrurile si bucura-te de timpul tau liber: mergi la evenimente, la cursuri gratuite; intalneste-te cu persoane dragi; ocupa-te de hobby-urile pe care le-ai neglijat sau cauta noi hobby-uri; fa sport ca astfel creste nivelul de serotonina- hormonul responsabil cu fericirea(vezi detalii aici).

4)Analizeaza obiectiv situatia si autoevalueaza-ti abilitatile si dorintele. S-ar putea sa observi ca ai nevoie sa faci o reconversie profesionala(click aici).

5)Construieste-ti CV-ul si cauta un loc de munca, pe toate canalele existente.

Mergi la targuri de joburi, aplica la anunturile postate pe site-urile de specialitate: ejobs, bestjobs, bizoojobs, olx(in functie de domeniul in care vrei sa lucrezi), rasfoieste ziarele locale, inscrie-te in grupurile cu job-uri de pe retelele de socializare, etc.

6)Testeaza piata muncii, mergand la interviuri. Nu te lasa influentat de zvonuri sau idei preconcepute, pe care ti le-ai facut in baza anuntului sau a telefonului primit. Mergi si discuta fata in fata, pentru ca lucrurile pot sta diferit, mai ales daca intalnesti oameni de calitate.

7)Fii sincer cu tine si cu angajatorul, in momentul in care te hotarasti sa raspunzi pozitiv, unei oferte de angajare. Pune toate intrebarile si discuta toate situatiile inainte sa iei decizia finala.

Mega-important:
– Alunga gandurile negative si starile de indispozitie, facand ceea ce iti place si ceea ce iti face bine.
– Fa-te util si nu-ti lasa mintea neocupata, pentru a evita o eventuala depresie.

Mult succes!

 

PS: Daca simti nevoia sa imi scrii, eu ma angajez sa iti raspund.